Cand mi am facut eu blog toata lumea avea.M-a sfatuit un prieten sa mi fac blog.La inceput nu mi a placut ideea ca toate cacaturile gandite pe moment sa fie citite de toti,sa fie publicate pe internet si sa ramana acolo intr-o arhiva.Dar apoi am inceput sa scriu articole pe diferite teme.Cred ca aveam si timp liber mai mult ca acum.Acum sunt stresata.Afirmam odata ca fiecare are o misiune/menire in viata.Multi probabil vor rade.”Cum sa crezi tu asta,Irina?”.Am fost intrebata de ce vreau sa devin arhitect.Primul meu raspuns a sunat ceva in genul:”Pentru ca imi place sa desenez si consider ca este o meserie frumoasa care necesita mult efort si munca, dar iti da si o satisfactie enorma dupa fiecare proiect terminat.”Asta e raspunsul standard pe care l dau,fara sa umplu pagina cu detalii inutile sau sa creez o poveste “de fundal” cu zane ,domnite si printi.=)).Exista si raspunsul influentat de amintiri.Ma pot lega de faptul ca atunci cand eram mica si mergeam la mare stateam pe tarm ore intregi sa construiesc castele de nisip.Sa nu va ganditi ca am inaltat cine stie ce cladiri,monumente,palate.Dar ma ofticam daca cineva calca pe “munca mea” sau constructia se darama pur si simplu.As fi vrut sa construiesc ceva grandios care sa reziste in timp.As putea sa ma leg de promisiuni si ambitii.Sa spun de cate ori am ziceam ca printre optiunile mele se afla si arhitectura si primeam raspunsuri de genul:”ma,e greu.tre sa te tii de treaba!”.Sau cand cineva m a incurajat si mi a zis:”ce dragut,am acum si o prietena care se face arhitecta”;sau “imi vei proiecta casa!”.Reiau ideea.Sunt stresata.E greu.Si nu sunt persoana care renunta prea usor,dar am si eu momentele mele.”Am pus suflet”in tot ceea ce am facut.Pasiune.Pana si in exercitiile la matematica de olimpiada.Am sacrificat cateva chestii dar poate nu a fost indeajuns.Si ma oftic.Intr-un fel nu mai caut explicatii,raspunsuri la intrebarile tipice:”Sunt ghinionista?”,”Trebuie mereu sa aleg metoda mai grea?” sau “Cand o sa ma las de wow?”(n am mai jucat de vreo 2 sapt app)sau “De ce x a uitat de mine?unde x apartine unei multimi cu cateva elemente reale,asa zisi prieteni.Probabil inghetati.Imi place sa fac misto si cateodata unii cred ca ii jignesc intentionat.Imi pare rau.De cele mai multe ori.Pana acum 1 an si ceva eram timida si tacuta.M am calit.
Depeche Mode……tipii sunt geniali.Sper sa mai vina in Romania:)
Ca sa stii ce sa faci in caz ca te intalnesti cu unu pe strada.hihihihi:))
